Proces verbal al sedintei solemne de inaugurare din 15\/27 iunie 1875 sub presedintia \u00cenaltimii Sale Domnitorului<\/p>\n\n\n\n
La 5 ore dupa amiaza Maria Sa Domnitorul sosind la palatul Academiei, a fost \u00eent\u00e2mpinat de Domnul ministru de culte si instructiune publica si de Biroul Societatii.<\/p>\n\n\n\n
Maria Sa Domnitorul declar\u00e2nd sedinta deschisa. Domnul Secretar face apelul nominal la care raspund 31 de membrii.<\/p>\n\n\n\n
Maria Sa Domnitorul saluta pe membrii Societatii cu urmatoarea cuv\u00e2ntare:<\/p>\n\n\n\n
\u201eSalut\u00e2nd societatea geografica Rom\u00e2na, a carei \u00eenfiintare \u00eendeplineste una din vechile mele dorinte, bucuria mea este cu at\u00e2t mai mare cu c\u00e2t sunt \u00eencredintat ca lucrarile ei vor fi de un folos nemarginit pentru viitorul tarii, a carei dezvoltarea economica si politica o urmareste Europa cu un interes cresc\u00e2nd. Terenul deschis exploatarii dumneavoastra stiintifice este foarte \u00eentins, si o munca de zecimi e ani va fi de trebuinta pentru a ajunge la exactitatea cunostintelor neaparate \u00een asemenea \u00eentreprinderi. \u00censa \u00eemparatirea dumneavoastra \u00een sectiuni va pune o regula \u00een lucrari si le va simplifica.<\/p>\n\n\n\n
Sectiunea matematica si astronomica este chemata a se pune \u00een legatura cu acea retea de admirabile cercetari stiintifice, care au cuprins si au ilustrat \u00eentregul nostru glob terestru, si observarile dumneavoastra se vor putea executa cu succes \u00eendata ce veti poseda instrumentele trebuincioase lor.<\/p>\n\n\n\n
Cu deosebita placere vad, ca mai multi din ofiteri nostri de stat major au intrat \u00een societatea geografica si s-au \u00eenscris \u00een sectiunea ei matematica. De la telul si silintele domnilor sunt \u00een drept a astepta, ca vor executa \u00een mod sistematic ridicarea planului trigonometric al tarii. Lucrarile de triangulare \u00eentreprinse \u00een anul trecut \u00een judetele Suceava, Botosani si Dorohoi, sunt un \u00eenceput bun pentru aceasta. Sa speram, ca \u00een cur\u00e2nd charta de stat major a Moldovei se va termina si aceea a Valahiei se va supune unei noi prelucrari. Ele \u00eempreuna vor forma opera demna si frumoasa a junelui nostru stat-major.<\/p>\n\n\n\n
Mai usoara este sarcina sectiunii fizice, ca una ce poate deja dispune de oare care material. Prin deosebitele carti, care \u00eensa cer o prelucrare mai exacta si o completare \u00een detaliu, se pot fixa aproximativ relatii orografice si hidrografice. Nu tot asa de \u00eenaintati suntem \u00een atmosferografie si mai ales Climatologie, careia i s-a dat p\u00e2na acum prea putina atentie, desi tocmai aceasta parte a stiintei este din cele mai importante pentru o tara, care at\u00e2rna aproape exclusiv de agricultura ei.<\/p>\n\n\n\n
De se faceau mai de timpuriu observari si cercetari, nu s-ar fi pradat at\u00e2tea regiuni \u00eentregi de padurile lor si nu am avea asa de des recolte nefavorabile. Daca nu se vor opri cu toata energia taierilor de paduri vom vedea clima noastra \u00een cur\u00e2nd periclitata \u00een modul cel mai amenintator. Devastarea padurilor la munte seaca izvoarele, si produce surpari, devastarea lor la ses usuca c\u00e2mpiile si preface pam\u00e2ntul roditor \u00een pustie.<\/p>\n\n\n\n
Nu de mai putina importanta sunt studiile zoologice, botanice si mineralogice, care pot avea cea mai simtita influenta asupra vietii noastre economice nationale. Sa va fie dat a deprinde tara la ameliorarea raselor noastre de animale si a plantelor noastre de hrana. Sa va fie dat a dezgropa printr-o buna harta geologica comorile ascunse \u00een p\u00e2ntecele pam\u00e2ntului. Cum a fost cu putinta, ca minele noastre de metale izvoarele noastre tamaduitoare sa ne fi ramas noua si Europei aproape necunoscute? Ca petrolul nostru, care se poate masura cu cel pensilvanic \u2013 caci aici ca si acolo este \u00een asa grad inflamabil, \u00eenc\u00e2t se aprinde la simpla apropiere a unei flacari \u2013 sa nu fi facut \u00eenca pe continent concurenta celui american? Este de neaparata trebuinta a ne g\u00e2ndi serios la executarea unei harti geologice: prin o asemenea lucrare, societatea geografica si-ar aseza un adevarat monument. Atunci \u00een scurt timp sarea noastra gema despre care nu se stie \u00eenca, dar se tine de perioada triasica sau este din epoca tertiara, ceara de pam\u00e2nt, chilibarul nostru cel negru, straturile noastre cu carbuni de pam\u00e2nt, pucioasa vazuta la suprafata, marmura vor ajunge a fi cunoscute departe peste granitele Rom\u00e2niei.<\/p>\n\n\n\n
Sectiunea ethnologica va observa moravurile si datinile, traiul si portul poporului nostru din punct de vedere stiintific si va putea, prin studiul lor amanuntit, sa faca comparatia cu alte popoare.<\/p>\n\n\n\n
Cercetarile arheologice, care sunt deja \u00eencepute cu mult tel si cu bun rezultat de catre Arheologii nostri, ne vor da materialul dorit pentru a descrie si judeca starea culturii noastre celei mai vechi.<\/p>\n\n\n\n
Cum vedeti, domnilor, c\u00e2mpul activitatii dumneavoastra este foarte \u00eentins si timpul ce va mai ram\u00e2ne \u00een anul acesta prea scurt. Va fi totusi cu putinta, prin ajutorul lucrarilor de p\u00e2na acum, sa se alcatuiasca un conspect general asupra faptelor geografice relative la tara noastra, asa \u00eenc\u00e2t sa putem fi bine reprezentati la congresul din Paris care s-a convocat \u00een acest an prin initiativa societatii geografice franceze, din care suntem m\u00e2ndri a face parte.<\/p>\n\n\n\n
Fie, ca juna noastra societate geografica sa se asocieze \u00eentr-un mod demn celorlalte societati instituite \u00een mai toate tarile, si din partea mea nu ma \u00eendoiesc ca \u2013 sprijinita prin barbatii nostri de stiinta \u2013 ea \u00eesi va \u00eendeplini misiunea ei si, prin harti si opuri geografice \u00eengrijite, va scoate tara din regiunea necunoscutului.\u201d<\/p>\n\n\n\n
Domnul vice-presedinte A.A. Cantacuzino \u00een numele membrilor societatii, raspunde Mariei Sale cu urmatorul cuv\u00e2nt:<\/em><\/p>\n\n\n\n Prea \u00cenaltate Doamne,<\/em><\/p>\n\n\n\n \u201eC\u00e2nd \u00eentr-o societate se simte trebuinta de o institutiune utila, atunci din toate partile se manifesta dorinta de a o satisface; institutiunea naste pe nesimtite si se dezvolta prin concursul barbatilor interesati la prosperarea intelectuala si materiala a tarii. C\u00e2nd \u00eensa pe l\u00e2nga acest concurs, \u00eensusi Capul Statului ia acea institutie sub a Sa puternica ocrotire si primeste a conduce destinele sale, atunci viitorul acestei institutii este asigurat. \u00cen aceste conditii favorabile se afla Societatea noastra Geografica a carei constituire o inauguram astazi.<\/p>\n\n\n\n Importanta subpunctelor de vedere economic si stiintific a unor asemenea societati s-au recunoscut \u00een toate tarile, astfel \u00eenca din anul 1821 s-a \u00eenfiintat la Paris cea dint\u00e2i societate geografica de catre Maltebrun si Barbie du Bocage.<\/p>\n\n\n\n Asemenea si tarile extra-europene, mai ales America au \u00eenfiintat societati geografice mai cu deosebire de la 1840 \u00eencoace precum Societatea din Boston, Newyork etc. urm\u00e2nd impulsiunii date de continent.<\/p>\n\n\n\n Cea mai \u00eensemnata societate \u00een felul acesta este \u00eensa fara \u00eendoiala cea de la Londra care a format si doua sucursale, una la Bombay \u00een anul 1832, cea de-a a doua la Melbourne \u00een anul 1860.<\/p>\n\n\n\n Pentru tara noastra utilitatea unei societati geografice este cu at\u00e2t mai mare cu c\u00e2t ea va contribui prin lucrarile sale la exacta cunostinta a pam\u00e2ntului nostru stramosesc de catre noi \u00eensine c\u00e2t si de celelalte popoare.<\/p>\n\n\n\n \u00cencercari izolate s-au facut \u00een trecut pe acest imens teren, \u00eensa \u00eentocmai pentru ca au fost individuale, la noi rezultatele lor au fost modeste si n-au putut razbi \u00een toate directiile stiintei.<\/p>\n\n\n\n Acest inconvenient a disparut \u00een parte \u00een lucrarile geodezice \u00eencepute dincolo de Milcov de corpul statului maior care lucreaza \u00een comuna \u00eentelegere cu oamenii de stiinta din statele vecine.<\/p>\n\n\n\n Societatea noastra este fericita a numara \u00een s\u00e2nul ei mai multi ofiteri specialisti care vor contribui negresti la prosperarea si dezvoltarea ei \u00een viitor. Pentru acum regretam ca t\u00e2rzia constituire a Societatii noastre nu ne permite a participa cu succes la congresul geografic din Paris. Spre a ne pregati \u00eensa pentru viitor vom cauta a \u00eendrepta activitatea si silintele noastre mai ales catre studiul geologic al tarii, catre \u00eembunatatirea mijloacelor de \u00eenvatam\u00e2nt a stiintelor geografice, catre \u00eenfiintarea de colectii si publicarii de opere \u00een raport cu toate ramurile stiintelor geografice.<\/p>\n\n\n\n Aceasta sarcina a societatii devine mult mai usoara prin puternicul sprijin ce Maria Voastra a binevoit a-i acorda. Vin dar \u00een numele Societatii Geografice Rom\u00e2ne, a exprima Mariei Voastre, profunde noastra recunostinta pentru viul interes ca Maria Voastra a-ti acorda acestei societatii, lu\u00e2nd o sub \u00eenalta si luminata Mariei Voastre protectie si pentru onoarea ce i-ati facut, bine voind a primi presedintia ei.<\/p>\n\n\n\n ___________________<\/p>\n\n\n\n Dupa aceasta se precede la confirmarea definitiva a biroului societatii, si la alegerea consiliului de administratie, conform art. 11 din statutele societatii.<\/p>\n\n\n\n Se confirma definitiv si \u00een unanimitate:<\/p>\n\n\n\n Dupa propunerea D-lui vice-presedinte A. A. Cantacuzino se aclama \u00een unanimitate ca membrii consiliului de administratie:<\/p>\n\n\n\n La 6 ore dupa amiaza, Maria Sa Domnitorul ridica sedinta, si dupa ce s-au \u00eentretinut cu totii membrii societatii \u00een parte, paraseste sala \u00eensotit de toti membrii societatii.<\/p>\n\n\n\n Presedinte, CAROL.<\/p>\n\n\n\n Vice-presedinte, A. A. Cantacuzino.<\/p>\n\n\n\n Secretar general, G. I. Lahovari<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" CONSTITUIREA SOCIET\u0102\u021aII GEOGRAFICE ROM\u00c2NE Bucuresti: 18 iunie 1875 Proces verbal al sedintei solemne de inaugurare din 15\/27 iunie 1875 sub … <\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"parent":23,"menu_order":2,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","template":"","meta":{"_themeisle_gutenberg_block_has_review":false,"footnotes":""},"class_list":["post-93","page","type-page","status-publish","hentry"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/sgr-arges.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/93","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/sgr-arges.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/pages"}],"about":[{"href":"https:\/\/sgr-arges.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/page"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/sgr-arges.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/sgr-arges.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=93"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/sgr-arges.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/93\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":230,"href":"https:\/\/sgr-arges.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/93\/revisions\/230"}],"up":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/sgr-arges.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/23"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/sgr-arges.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=93"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}